Ţinta alergării

Biserica noastră cheamă, la moştenirea cerurilor pe toţi, dar puţini sunt cei care urmează acestei chemări. Unii fug de oboseală, alţii se tem de ploaia încercărilor, alţii sunt fulgeraţi de trândăvie, iar unii îşi pierd curajul pe drum. Mulţi chemaţi, puţini aleşi!

Postul ca mijloc de regăsire a liniştii interioare

Persoanele care postesc dovedesc că sunt capabile de schimbare, că îşi regândesc aspiraţiile respectându-se pe sine şi că sunt lucide şi oarecum imune la contagiunea socială. „Postul este silirea firii, alungarea gândurilor rele, curaţia rugăciunii, luminătorul sufletului, paza minţii, începutul liniştirii, uşurarea somnului, sănătatea trupului, iertarea păcatelor.”

Postul, medicament pentru sufletul şi trupul omului

Perioada postului mare vine să ne amintească adevăratele noastre nevoi şi ne îndeamnă să facem alegeri în conformitate cu acestea. Suntem încurajaţi să avem limite la sugestibilitatea promovată social de tabloide, publicitate sau persoanele dragi. Am auzit frecvent „Nu pot să ţin post.” Vreau să ştiţi că sunt mai multe tipuri de post şi vi-l puteţi alege pe cel dorit. Important este să faceţi o renunţare după putinţa voastră, oricât de mică.

Dragostea tămăduieşte neputinţa

Percep omul ca fiind o îmbinare de frumos şi urât, de bine şi rău. Natura sa liberă îi dă putinţa să aleagă. Urmarea acţiunilor sale este liniştea sufletească, bucuria şi chiar fericirea, sau frământarea, stresul, nefericirea ca boală sufletească, şi boala fizică. Trăim prea mult prin „gesturi” şi mai puţin prin atitudini interioare. Adevărata fericire vine din prisos de omenie, vine din bogăţie interioară.

Paștele, sărbătoarea bucuriei

Săptămâna Mare este precum o scară cu şase trepte, pe care urcăm spre Înviere. Să facem cât mai multe fapte plăcute Mântuitorului nostru Iisus Hristos. Să-i dăruim acte jertfelnice cu bucurie în perioada aceasta. Să renunţăm la anumite lucruri pentru El. De exemplu, putem înăspri postul, putem să reducem sau să eliminăm (depinde de voinţa fiecăruia) ţigările, cafeaua, dulciurile (chiar dacă sunt de post), internetul, femeile pot renunţa la farduri, bijuterii, haine provocatoare. Să citim lecturi creştine, să ne rugăm mai des şi mai profund, să mergem la Sfintele Slujbe renuntând la alte activităţi plăcute şi să iubim mai mult!

Fiarele sălbatice ale patimilor

Sfântul Ioan Gură de Aur a surprins şi precizat într-una dintre predicile sale, ce aveau loc în jurul anului 400 d.Hr., tendinţa oamenilor de a ascunde murdăria din sufletele lor şi de a se îngriji de buna aparenţă a trupurilor. Prin preţioasa învăţătură pe care ne-a lăsat-o ca moştenire, Sfântul Ioan pare contemporan cu noi. În continuare veţi lectura un fragment din predica "Fiarele sălbatice ale patimilor".

Dumnezeu nu vrea suferința oamenilor

Scopul suprem al vietii este sa ajungem sa ne asemanam cu Dumnezeu in virtuti, sfintenie si har. Sigur ca nu putem ajunge asemanatori Lui fara ajutorul Sau, iar Mantuitorul este dispus sa ne ajute imediat ce vede ca “dam vointa”. Noi sa avem vointa, iar Dumnezeu va da putinta si puterea. Nu vom primi nimic doar daca strigam “Da-mi, Doamne”, “ Ajuta-ma, Doamne”, ci e nevoie sa dam si noi ceva in schimb, oricat de marunt ar fi acel lucru la inceput. Parintele Arsenie Papacioc spune atat de frumos “Dumnezeu vrea sa fim eroi, nu vrea sclavi sau milogi.”

Spiritualitate

Am cerut putere… şi VIAŢA mi-a dat dificultăţi pentru a mă face puternică. Am cerut înţelepciune… şi VIAŢA mi-a dat probleme să le rezolv. Am cerut prosperitate… şi VIAŢA mi-a dat un creier şi muşchi pentru a munci. Am cerut...