În adolescență am conștientizat că oamenii din jurul meu vor fi comoara mea. Cel mai important lucru pentru mine, după relația cu Dumnezeu și implicit cu mine însămi, este relația pe care o construiesc cu oamenii din viața mea. Am trecut de perioada care se definește prin căutari, descoperiri și nevoia de experiență, iar acum îmi este mai clar ceea ce-mi doresc de la oamenii din jurul meu și de la relațiile cu ei. Într-adevăr se schimbă multe lucruri în tine după ce împlinești vârsta de 30 de ani. 🙂
”A avea un prieten este mai vital decât a avea un înger.” ∼ Nichita Stănescu
Îl scuz pe Nichita Stănescu pentru ușoara exagerare, mai ales că îi împărtășesc opinia referitoare la valoarea pe care o are relația de prietenie pentru majoritatea dintre noi. Din punct de vedere psihologic relațiile interpersonale sunt strâns legate cu armonia interioară, cu sănătatea noastră fizică și mentală, cu vitalitatea noastră și cu dezvoltarea personală.
Prietenii noștri ne definesc, poate în egală măsură ca și alegerea sentimentală. Alături de ei ne formăm, ne cunoaștem și învățăm să primim și să oferim sprijin, acceptare, respect și iubire. Într-o relație de prietenie adevărată nu simți o clipă că celălalt te judecă sau te blamează pentru vreo acțiune. Dimpotrivă, este alături de tine semnalându-ți greșelile, tocmai pentru că urmărește binele tău, mai presus de binele relației dintre voi. Nu te încurajează să perseverezi într-o direcție potrivnică ție, dar te lasă să optezi după bunul plac și va rămâne constant în viața ta. Indiferent de greșelile sau reușitele tale.
Ai observat ce greu este să se bucure cu adevărat cineva de reușitele tale? Prietenul asta face: se bucură de succesul tău ca și cum ar fi al său. Grozavă calitate! De aceea este și atât de rară! Când suferi se mai găsește cineva să-ți ofere un umăr drept alinare (ceea ce nu este puțin important), însă un zâmbet consensual, din suflet, când ești fericit este rar întâlnit și numai persoanele echilibrate, cu o satisfacție personală mulțumitoare, pot să se bucure de succesul prietenului lor, mai ales când acesta nu le avantajează și pe ele! După cum nu poți iubi cu adevărat dacă nu ești o persoană liberă și autonomă, nu poți să fii un prieten de nădejde, în orice situație, dacă nu ai reușit să fii un bun însoțitor pentru tine mai întâi.
Într-o relație de prietenie respectarea metehnelor celuilalt contribuie la creșterea și calitatea intimității dintre partenerii relației! Să te simți acceptat, indiferent de neajunsurile tale este premisa evoluției personale. La fel se întâmplă și în relația de iubire. Aceste două tipuri de relație pot avea același grad de intensitate! Prietenul are nevoie de sprijinul tău în diverse situații, iar în cadrul prieteniei autentice nu simți că (te) dăruiești, ar fi inutil, ci că îl iubești pe celălalt, iar tot ce știi despre el este demn de iubire.
Relațiile de prietenie au ca fundament similitudinile dintre persoanele care se aleg și sunt întemeiate pe afecțiune și încredere reciprocă, pe valori și câteva interese comune și mai ales pe bucuria de a fi împreună. Astfel riscul de conflict interpersonal scade iar încurajarea recirocă, când este cazul, stimulează partenerii să evolueze tot mai mult. Alături de prietenul adevărat poți merge până la capătul Întâlnirii. Știi că nu trebuie să-ți pui vreo mască sau să ocolești anumite subiecte care ar pune în pericol relația.
Filosoful meu preferat, Aristotel, a identificat trei tipuri principale de relații de prietenie:
- Prietenia bazată pe utilitate, în care partenerii relației au un beneficiu din relația lor. Acest tip de relație este cel mai efemer.
- Prietenia bazată pe plăcere. Este cel mai des întâlnită în cazul tinerilor. Plăcerile pot fi un mijloc pentru a construi relații de lungă durată, dar asta se întâmplă destul de rar dacă obiectul plăcerii dispare în timp.
- Prietenia bazată pe starea de bine, pe armonie. Partenerii se atrag pentru că au valori și interese comune. Acest tip de prietenie este cel mai trainic și benefic pentru evoluția persoanelor implicate.
O relație se maturizează pas cu pas odată cu propria maturizare
Când te întâlnești cu o persoană cu care rezonezi dincolo de cuvinte simți cum bat clopote de sărbătoare în tine!
Mi s-a întâmplat să întâlnesc persoane cu care am rezonat atât de puternic încă de la prima întâlnire încât sentimentul de familiaritate ne conferea și sentimentul de odihnire, fiind necesară doar prezența, nu și cuvintele. Celălalt te privește tainic și-ți descoperă adânc caracterul mistic pe care-l deții în tine. Iar pe măsură ce se construiesc și amintiri în interiorul aceastei relații, ele te vor însoți toată viața, ca o pecete. Prin ochii acestui tip de prietenie devii conștient de ceea ce deții și mai ales de ceea ce ești chemat să devii. Acest prieten nu te reduce vreodată la ceea ce crede el despre tine, ci deși te cunoaște în profunzime văzând și ceea ce ascunzi față de tine însuți, rămâi tainic pentru el și extrem de frumos!
Uneori prietenia este simțită mai sigur decât iubirea. Iar când unei astfel de relații de prietenie i se adaugă sentimentul de iubire, cu condiția să fie reciproc, simți că trăiești deja în cea mai frumoasă lume posibilă, fără a-i nega neajunsurile. Atunci relația înseamnă mobilarea unei Întâlniri și locuirea ei. Cât timp ești lângă partenerul tău care te iubește și admite faptul că nu te cunoaște în totalitate, ci te descoperă zilnic, stimulându-te să devii cea mai bună versiune a ta. El se raportează la tine dintr-o perspectivă care-ți oferă spontaneitate, siguranță și libertate, dar și confortul familiarității.
Prietenul adevărat știe să vorbească, nu numai să spună ceea ce gândește și ce simte. Să găsești lângă cineva libertatea viscerală de a crede mai mult în relație decât în temerile sau neliniștile tale e semnul unei relații infinite. De asemenea, dacă știi să fii un bun camarad atunci plasezi binele prietenului tău înaintea celui propriu, neîncărcându-l inutil cu lamentările tale veșnice care nu fac decât să-ți întărească sentimentul de victimă și tiparele relaționale. Desigur că vorbiți și despre aspectele nefavorabile ale vieții voastre, însă nu i te plângi constant de aceleași lucruri pentru că știi ce poate genera acest comportament.
Întreabă-te care sunt nevoile tale într-o relație de prietenie. Ce știi că poți să oferi și ce soliciți prietenului tău? Care sunt neputințele, dar și calități tale în relația de prietenie? Astfel, această relație este și un mijloc de autoevaluare, nu numai de maturizare.
“Cât despre mine, îmi place mai mult un prieten adevărat decât toate onorurile lumii la un loc.” ~ Socrate