Copiii nu vin pe lume pentru a umple anumite goluri ale părinţilor, pentru a reface relaţia lor de cuplu, pentru a le da un sens existenţial, pentru a le împlini visurile lor nerealizate, pentru a vindeca răni sufleteşti ori temeri abisale. Ei vin pe lume pentru a fi iubiţi şi apoi pentru a deveni un anumit tip de adult! De aici şi dictonul lui Alan Watts: „Devino ceea ce eşti!” Miza educaţiei parentale este, după opinia mea, să-l ajuţi pe copil să afle cine este, în toate situaţiile de viaţă, şi să-i dai încredere că poate fi autentic (insolent, niciodată!) în faţa oricărui adult. Părinţi, pentru că vă preocupă educaţia copiilor voştri, îngrijiţi-vă în primul rând de fericirea voastră! Nu aveţi cum să-i faceţi fericiţi pe copii voştri dacă nu sunteţi voi în primul rând fericiţi. Nu cereţi de la voi să fiţi părinţi perfecţi! Nimeni nu s-a născut părinte, ci cu toţii învăţăm să devenim părinţi! Articol integral →